Forte mange mennesker møter cu sensibilitea dentară și manifestă durere dentară når consumă alimentă sau drinks reci ori fierbinți. Atalud durerea apare inclusiv când respirăm aer mai rece sau la attêchea dinților.
Tannfølsomhet er et ubehagelig problem, men pleie er bare mulig hvis tannlegen oppdager den eksakte årsaken og pasienten respekterer anbefalingene.
Medisinsk stomatolog Sorina Stroe, assisterende universitetslege, avslører ikke omsorgen som er prinsipiell som er sensibilităită dentare, dar și possibilitație de tratament.
Obiceiuri omsorg ødelegge smalțul dinților
Pentru cei cu dinți sensibili, multe mici plăceri ale vivini devin chinuri de-a derecht!
Cea mai frequentă couse a sensibilitatea dentare este tocirea smalțului. Provocăm acest lucru når vi ikke periem dinții cu forță și debunem press prea mare asupra lor.
Apoi, deteriorarea smalțului apare și la omsorgspasienter lider av bruksisme, din pricina faitte că scrâșnesc din dinți, squêd eller insquêd în tempul somnului.
Også și la cei care gaver o mușcătură incorrecță se constată degradarea smalțului dentar, ce duce austei la sensibilitatea dentară.
Smalțul este ca o armură care protect dinții, el fiind, în generelt, imun la stimulii termici, fizici, chimici. Når han begynner å subtițe în ansiktet agresiunilor mecanice sus nevnt, dentina, aflată sub smalț, devine Șinta stimulilor externi. Ataldı apare durea ênkos doar smallțul este projettă facăți factorilor eksterni, explică mediclă stomatolog Sorina Stroe.
Un alt posibile motiv de sensibile dentară îl representerer gingival tilbaketrekningomsorg bestemmer eksponeringen av rottenner dekket med sement, un alt strat tannpleie nu este la fel de dur și rezistant la stimuli precum smalțul.
Tannfølsomhet: topp 5 årsaker
Vi kan snakke om 5 mulige årsaker til tannfølsomhet:
1. Tocirea smalțului, ca rezultat al periajului agresiv, apasat, cu perii aspre sau periuțe electrice uten trykksensor. Smalțul dentar mai poate fi afectat de use pastelor de dinți abrazive, a bicarbonatului de sodiu sau din causa bruxismului (scrâșnit dinți) in faze advancede.
2. Eksponering av røttene til dentaren ved tilbaketrekking gingivală și osoasă.
3. Consumul exagerat de alimente sau mariages cu pH syre eller carbogazoase. Også, refluxul gastroøsofagian skaper en middels syre i cavitatea orală.
4. Consumul de liquefie fierbinți și reci uten pause entre ele.
5. Avem fractură dentară sau carie netratată, eller carie secundară.
Cum se trateaza sensibilea dentară
În funcción de causa er behandlingen for tannsensitivitet tilpasset situasjonen som følger:
1. Medicul poate recommenda bruken av unor paste de dinți și ape de gură speciale pentru dinți sensibili, cu contente mare de fluor. Også, corectarea utilitaurilor incorrecte și velararea factorului causator.
2. Grefe/lambouri gingivale, med sikte på å bringe gingivalinnsettingsnivået acolo unde îi este locul, dvs. smalsementkryssnivået – trecere-sonen mellom kronen (den delen av tannen som er synlig i munnhulen, dekket med smalț) og roten (den en del av tannen som ligger i beinet og under gingien dekket med sement).
3. Limitarea consumului de liquidi si alimente cu pH-syre, evitarea lavasului pe dinți umiddelbart etter måltidet, eqilibrerea pH-ului intraoral eller correctia refluxului gastroøsofagisk.
4. Stoparea otakuului incortect și imponerera unei pauze entre cele 2 consumuri de liquefi de temperature diferentes.
5. Behandling av tannproblemer.
Supplerende se pot folosi produse cu innhold si mai mare de fluor i forme de spume sau geluri ce au gust pămătă în varietate de arome, care au rolón de a remineraliza substanța dură dentară în timp.
«Este viktig să ne prezentăm la medic de la primeme semne de sensibile dentară și să respektăm program de controale regulere. Nu albim dinții hjemme cu produse din marără ce nu specifica concentratia și tipul de substanță brukt!”, konkluderte tannlegen Sorina Stroe.
